[Vers 1: Dragoș Miron]
Lasă-mă să zic de mine
Și de familia mea, destrămată de la sărăcie
Care morții mei de copilărie?
Mama-și dona sângele și mi-l punea în farfurie
Ce voiai să fac?
Și cartieru' era sărac și eu bolnav
La naștere mi-au depistat inima praf
Acum mă bat cu demonii, adunați în capul meu
Cu timpul de la droguri m-am casat, sunt terminat
Nu mai am cum să scap
Și tu nici nu m-ai ajutat, te-ai prefăcut și m-ai lăsat
Ca restu', doar m-ai judecat
Că-i cel mai simplu și doar m-ai dezorientat
Și m-ai bârfit în mortii lui, lasă-l pe Dragoș, un drogat
Plus că bea ca fraieru' e și alcoolic
Îl vezi mereu matoolit
Nu mai poate respira de la polipi
Lasă-mă să-ți zic că frații mei de copii
Muncesc ca robii, n-au timp de copii
De la atâta ură nu mă mai pot oprii
Am insomnii
Nu mai pot mânca și vomit
Ți-aș povesti de tata, dar nu știu nimic
Că din ce-am auzit atunci când m-am născut eu, a mierlit el
Comments (0)
The minimum comment length is 50 characters.
Information
There are no comments yet. You can be the first!
Login Register
Log into your account
And gain new opportunities
Forgot your password?